Résumé
Comment créer une terminologie? (lexique de l’informatique)
Nous avons examiné les moyens employés en français pour la création de la terminologie de l’informatique et de l’internet. Ce vocabulaire sectoriel du français a été traduit et adapté de l’anglais. Divers arrêtés publiés dans le Journal Officiel ont établi quel est le terme recommandé par la Délégation générale à la langue française et aux langues de France. L’examen des moyens employés pour l’intégration sémantique des termes anglais d’informatique en français nous a permis de discerner quatre situations fondamentales:
1. une simple extension sémantique, si le mot existe dans les deux langues (angl. menu –fr.menu, angl. icon – fr. icône);
2. la traduction: le terme anglais, qui représente un emploi métaphorique ou métonymique d’un substantif concret, est traduit avec le terme concret correspondant en français, terme qui prend aussi un sens figuré – angl. mouse traduit avec souris (passage métaphorique dû à une analogie de forme) ou desktop, devenu en français bureau (métonymie basée sur une similitude des fonctions essentielles);
3. invention des mots nouveaux, qui présentent l’avantage de ne pas être ambigus, mais qui ont le désavantage de ne pas être transparents (angl. e-mail, fr. courriel, angl. software fr. logiciel);
4. des calques sémantiques, métaphores et adaptations, illustrés par deux termes: angl. phishing traduit en français avec hameçonnage ou filoutage, ou angl. (office) clipboard – fr. presse-papier.
La création d’un langage sectoriel implique, donc, un large éventail de moyens, allant de la simple extension sémantique aux processus complexes impliquant des métaphores, des métonymies, des associations représentationnelles. Le français a employé tous ces moyens.
Mots clé
terminologie informatique (anglaise et française), emprunts lexicaux, extensions sémantiques, métaphores, métonymies, adaptations
Abstract
How to create a terminology? (French computer vocabulary)
This study examines the means used in French for the creation of the vocabulary of computer and internet technology. This specialized lexicon was translated and adapted from English and various decrees, published in the Journal Officiel (“Official Journal of the French Republic”), establish the terms recommended by the “Délégation générale à la langue française et aux langues de France” (General delegation for French language and languages of France). An analysis of the semantic devices used to integrate the English computer terms into the French language allowed us to detect four fundamental principles:
1. simple semantic extension, if the same word exists in both languages (Eng. menu – Fr. menu, Eng. icon – Fr. icône);
2. translation: the English term, a concrete noun used metaphorically or metonymically, is translated by using the correspondent concrete French noun which itself acquires a figurative meaning: Eng. mouse – Fr. souris (metaphorical transition due to a resemblance of form), Eng. desktop which becames bureau in French (metonymy based on functional similarities);
3. invention of new words, a method that has the advantage of proposing words that are not ambiguous, but also the disadvantage of lacking transparency (Eng. e-mail – Fr. courriel, Eng. software – Fr. logiciel);
4. semantic calques, metaphors and adaptions, exemplified by two terms: Eng. phishing translated in French as hameçonnage or filoutage, and Eng. (office) clipboard as presse-papier.
The creation of a specialised lexicon implies a whole range of possibilities, from simple semantic extension and to complex semantic processes generating metaphors, metonymies and representational associations. We found all these means applied in the French transposition of the English computer lexicon.
Key words
English and French computer terminology, “borrowed” words, semantic extension, adaptation, metaphors, metonymies, adaptation
Rezumat
Cum se creează o terminologie? (lexicul francez al informaticii)
Studiul examinează mijloacele folosite în limba franceză pentru crearea terminologiei informatice. Acest vocabular sectorial a fost tradus sau adaptat din engleză. Diferitele decrete publicate în Journal Officiel („Monitorul oficial al Republicii Franceze”) au stabilit care este termenul recomandat de Délégation générale à la langue française et aux langues de France („Comisia generală pentru limba franceză și limbile vorbite în Franța»). Examinarea mijloacelor folosite pentru integrarea semantică a termenilor pentru informatică din limba engleză în franceză ne-a permis să distingem patru situații fundamentale:
1. o simplă extindere semantică, dacă cuvântul există în cele două limbi (engl. menu – fr.menu, engl. icon, fr. icône „icoană”);
2. traducere: termenul din engleză, de multe ori un substantiv concret folosit figurat (o metaforă sau o metonimie) este tradus cu substantivul corespunzător din franceză, care capătă și el un sens figurat: engl. mouse tradus cu fr. souris „șoarece” (metaforă datorată unei asemănări de formă) sau engl. desktop, numit în franceză bureau „birou” (metonimie bazată o similitudine a funcțiilor esențiale);
3. crearea unor cuvinte noi, care au avantajul de a nu fi ambigue, care are prezintă dezavantajul de a nu fi transparente: engl. e-mail, fr. courriel (cuvânt-valiză format din courrier „corespondență (poştală)” + él(ectronique) „electronică”, exact după modelul e-mail = electronic + mail „corespondență (poştală)”); engl. software (cuvânt compus, soft („moale, fin”) + ware „obiecte, bunuri, mărfuri”, termen consacrat pentru desemnarea instrucțiunilor de funcționare a computerelor, așa-numitele ‚programe’, cuvânt asociat cu antonimul său, hardware, tot un cuvânt compus din hard „dur, solide” + ware. Primul sens al cuvântul hardware este „feronerie, unelte (din fier)”. In informatică cuvântul desemnează computerul ca echipament, ca aparat). Termenul ales pentru traducerea în franceză este logiciel, cuvânt derivat de la logique, după modelul matériel (Petit Robert);
4. calcuri semantice, metafore, adaptări, ilustrate în articol de doi termeni. Primul este cuvântul phishing ce are în franceză două traduceri care, ambele, păstrează conotația de „înșelătorie”. Cel dintâi este hameçonnage (de la substantivul hameçon „cârlig de pescuit” șide la verbul derivat hameçonner „a prinde (un peşte) cu undița; (fig.) a păcăli, a înșela”. Cea de a doua traducere este filoutage, un substantiv nume de acțiune derivat de la filou „escroc, pungaș”. A doua traducere interesantă este cea a cuvântului clipboard ce desemnează, în limbajul curent, o placă cu clame pentru hârtii, pe care o persoană notează informațiile de care are imediat nevoie. În informatică, cuvântul numește memoria temporală a calculatorului. Traducerea în franceză este presse-papier „prespapier”, adică un obiect de birou care se așază deasupra hârtiilor, ca să nu se împrăștie. În accepțiunea informatică cei doi termeni (engl. clipboard – fr. presse-papier) au sensul implicit de informație păstrată pentru scurt timp.
Cuvinte cheie
terminologie informatică (în engleză și în franceză), împrumuturi lexicale, extinderi semantice, metafore, metonimii, adaptări.