Résumé
Expression d’une borne initial spatio-temporelle : fr. depuis, roum. de, din, de la, de pe
L’auteur examine deux hypothèses fréquentes dans les études actuelles de sémantique: (i) dans les systèmes linguistiques, les informations concernant le temps se présentent sous la forme d’une extension, d’une transposition (métaphorique) des relations spatiales et (ii) en partant du ‘rasoir de Grice’, les prépositions qui introduisent des adverbiaux spatio-temporels devraient avoir une définition (formelle) unique, adéquate à tous ses emplois.
Un examen contrastif des traductions en roumain de la préposition spatio-temporelle depuis montre que le passage de l’information spatiale à celle temporelle entraine des modifications sémantiques. Si la préposition simple de exprime dans les deux types d’adverbiaux la limite initiale, la signification du deuxième constituent des syntagmes introduits par des prépositions doubles (de la, de pe, din = de + în) tend à se désémantiser quand elles introduisent des adverbiaux temporels.
En ce qui concerne la définition unique, notre étude montre que la définition de depuis impliquant toujours un itinéraire (Ašić 2008) n’est pas adéquate, car depuis (en français) et de + Prép. en roumain expriment souvent une simple limite initiale, étant en variation libre avec la préposition de. Cette constatation suggère le fait que, dans l’étude des prépositions, lexèmes à haute fréquence, présentant des significations variables, liées au contexte d’occurrence, on doit appliquer au lieu du rasoir de Grice, le principe de compositionnalité de Frege, qui montre comment tous les expressions plus simples qui forment une expression complexe contribuent à la constitution de sa signification, complexe elle-aussi.
Mots clé:
adverbiaux spatiaux, adverbiaux temporels, prépositions doubles en roumain, le rasoir de Grice, le principe de Frege (de compositionnalité)
Abstract
An initial spatiotemporal limit: FR. depuis “from / since”, RO. de, din, de la, de pe
Theauthor examines two current semantic hypothesis: (i) in the linguistic systems, the codification of temporal information is a (metaphorical) extension, a transposition of spatial relations and (ii) using Grace’s razor, prepositions that introduce spatiotemporal adverbials should have a minimal (formal) definition, suitable for all its occurrences.
From that point of view, a contrastive examination of the Romanian translations of the French spatiotemporal preposition depuis “from / since”, shows that the mapping from space to time triggers semantic modifications. If the Romanian simple preposition de “from / since” expresses in both adverbial phrases an initial limit, the meaning of the second constituent of the double prepositional phrase (de la, de pe, din = de + în) tend to lose its meaning when introducing temporal adverbials.
As for the minimal semantic definition, the study shows that the definition of depuis as expressing an itinerary (Ašić 2008) is not appropriate, this preposition expressing frequently the simple initial limit, being often semantically identical and in free variation with de. This observation suggests that in the study of prepositions, high frequency items with semantic variations imposed by its occurrence contexts, a linguist has to apply not Grace’s razor, but Frege’s compositionality principle, that shows how the meaning of simpler elements play a part in the constitution of the complex phrases they form.
Key words:
spatial adverbials, temporal adverbials, Romanian double prepositions, Grice’s razor, Frege’s (compositionality) principle
Rezumat
Exprimarea unei limite spațio-temporale inițiale: fr. depuis, roum. de, din, de la, de pe
Autorul examinează două ipoteze relativ frecvente în studiile actuale de semantică: (i) în limbile naturale, informațiile privind timpul sunt codificate printr-o extindere, o transpoziție (metaforică) a relațiilor spațiale și (ii) pornind de la ‘briciul lui Grice’, prepozițiile care introduc adverbiale spațio-temporale ar trebui să aibă o singură definiție (formală), minimală și adecvată tuturor folosirilor.
Un studiu contrastiv al traducerilor în română a prepoziției spațio-temporale din franceză depuis „de, din” arată că trecerea de la informația spațială la cea temporală declanșează modificări semantice. Dacă prepoziția simplă de exprimă pentru ambele tipuri de adverbiale limita inițială, semnificația celui de al doilea element al prepozițiilor duble (de la, de pe, din = de + în) tinde să-și piardă semnificația când SPrep introduce adverbiale temporale.
În ceea ce privește definiția unică pentru prepoziții, cercetarea noastră arată că definiția formală unică pentru depuis ce face referire la existența unui itinerar (Ašić 2008) este neadecvată pentru folosirile frecvente în care în franceză prepoziția depuis exprimă o simplă limită inițială, ca și sintagmele de + Prepoziție în română, ambele construcții fiind deseori în variație liberă cu prepoziția simplă de. Această constatare sugerează faptul că în studiul prepozițiilor, lexeme cu mare frecvență înaltă și cu semnificații variabile, dependentă de context, trebuie să aplicăm nu briciul lui Grice, ci principiul compoziţionalităţii datorat lui Frege, care pune în evidență modul în care toate elementele lingvistice mai simple ce intră în compoziția unei expresii complexe contribuie la constituirea semnificației ei.
Cuvinte cheie
adverbiale de loc, adverbiale de timp, prepoziții duble în română, briciul lui Grice, principiul lui Frege (principiul compoziţionalităţii)